Cel mai important parametru ce caracterizează resursele de apă din rîuri îl constituie sumarul apelor de suprafaţă acumulate, care are un volum de circa 1,32 miliarde m3/an. Reţeaua hidrografică a Republici Moldova este formată din 4 bazine de scurgere: rîul Nistru care constituie 67% de suprafaţă; rîul Prut care constituie circa 24% din suprafaţă, celelalte două bazine hidrografice care constituie 9% - afluenţii Dunării care se revarsă direct în Marea Neagră.

Reţeaua hidrografică a Republicii Moldova (fig. 1) este prezentată de circa 3621 cursuri de apă cu o lungime totală de circa 16000 km şi o densitate medie de 0,48 km/km2 în nordul ţării, pînă la 0,12 km/km2 în partea stîngă a Nistrului. Pe lîngă cele menţionate, reţeaua hidrografică mai include 3500 lacuri naturale. 

Apele curgătoare în teritoriul republicii sînt predominant de tranzit. Frontierele de stat între Ucraina, România şi Republica Moldova le marchează principalele artere - rîurile bogate în apă Nistru şi Prut.

În ultimii 15 ani utilizarea apelor din aceste surse a scăzut brusc, îndeosebi pentru necesităţi de irigare. Doar în ultimii ani acest proces se stabilizează uşor, concomitent cu reanimarea economiei, inclusiv a industriei .

Principala sursă de alimentare cu apă potabilă a Moldovei sînt sursele de ape subterane, din care se alimentează 100 % din populaţia rurală şi 30% din cea urbană sau 65% din toată populaţia ţării.