Israelul poate fi considerat un model de management integrat al resurselor de apă în condiţii limitate, consideră Victor Bujac, administrator al ÎS „Direcţia bazinieră de gospodărire a apelor", care în perioada 08-20 noiembrie, curent, a participat la cursurile de instruire organizate de centrul Internaţional „Sinadco" din Israel cu suportul Ministerului Afacerilor Externe „MASHAV" pentru specialişti din domeniul managementului apelor din ţările CSI. Instruirea a constat din lecţii şi vizite la întreprinderi şi instituţii din domeniul managementului şi protecţiei apelor (Mekarot), firme care produc sisteme de irigare prin picurare.
Potrivit d-lui Bujac, Israelul, cu o suprafaţă de 22 mii km şi populaţie de 7,7 mil oameni, duce permanent lipsa acută de resurse de apă. În ultimii 10 ani rezervele de apă au ajuns la cel mai scăzut nivel. Sursa principală a apelor dulci, lacul Kineret (Marea Galilei) a scăzut considerabil în ultimii 50 de ani. Resursele din apă constau din rîul Iordan, 13 bazine hidrografice mici şi Marea Moartă. Din sistemul managementul apelor fac parte apele freatice, apele reziduale, apa desalinizată şi un element de know-how, ploaia artificială. Legea apei din a.1959 a pus capăt dreptului de proprietate individuală asupra resurselor de apă şi a introdus un mecanism administrativ de alocaţii care o dat abilitate israelienelor de a gestiona resursele de apă pentru o perioada lungă de timp într-o manieră benefică atît sistemului de resurse, cît şi consumătorilor.
Legea apei a instituit o balanţa între deficitul apelor şi necesitatea alimentării cu apă. Legea prevede că resursele de apă aparţin societăţii şi sînt destinate în exclusivitate pentru scopuri fixe şi recunoscute. Volumul apelor este stabilită anual de către Autoritatea Apelor şi depinde de schimbările privind disponibilitatea resurselor de apă şi necesitatea apei. Două Direcţii de Management Bazinal al apelor gestionează bazinele hidrografice. Toate apele rămîn în circuit: apele uzate epurate se aplică la irigare prin picurare.
La moment Israel a construit 4 fabrici de desalinizare a apelor din Marea Mediterană, care apoi se amestecă cu cea dulce din lacul Keneret sau cele subterane, administrate de compania de stat „Mekarot". Managementul apelor este pus pe seama Comisarului Apelor, numit de către Guvern, iar organul abilitat, care implică toate părţile de resort este Consiliul Apei. De asemenea, a fost instituit un tribunal special, Tribunalul Apelor, care rezolvă litigiile iscate între Guvern şi consumatorii de apă.
