Reducerea proceselor de innămolire în lacul Beleu: cadrul managementului de mediu și social
Rezumat
1. Introducere
Proiectul DYNA își propune „Consolidarea măsurilor integrate și armonizate pentru restaurarea râurilor și conservarea biodiversității acvatice, care să răspundă presiunilor provocate de modificările hidromorfologice din bazinul Dunării”, cu accent pe cele cinci țări din afara UE (Bosnia-Herțegovina, Moldova, Muntenegru, Serbia și Ucraina). Acest obiectiv va fi atins prin 4 componente interconectate:
Ø Armonizarea abordărilor regionale pentru reducerea presiunilor hidromorfologice;
Ø Consolidarea eforturilor la nivel de țară pentru implementarea planurilor relevante de gestionare a bazinului Dunării;
Ø Proiecte pilot demonstrative pentru restaurarea Dunării;
Ø Managementul cunoștințelor, monitorizarea eficientă și evaluarea proiectului.
Componenta 3 a Proiectului DYNA va cuprinde pregătirea unui proiect pilot transfrontalier pentru două state și trei proiecte pilot în statele din afara UE, care vor demonstra reducerea presiunii hidromorfologice și abordarea integrată în planificarea și implementarea măsurilor de gestionare a bazinului riveran și a riscurilor de inundații. Proiectele pilot vor prezenta practici bune în gestionarea bazinului hidrografic prin prisma presiunilor hidromorfologice și vor ajuta la creșterea capacității naționale de creare și implementare a proiectelor.
Unul dintre proiectele pilot care au fost selectate pentru implementare este proiectul care se concentrează pe „Restabilirea regimului hidrologic prin reducerea proceselor de înnămolire în Lacul Beleu”. Lacul Beleu este un bazin acvatic natural cu o suprafața acoperită de apă de aproximativ 500-1000 ha. Starea lacului degradează din cauza intensificării proceselor de înnămolire și eutrofizare. Aceste procese au provocat ridicarea stratului bentonic al lacului și micşorarea suprafeţei apei generând un dezechilibru ecologic nefavorabil pentru apă și statutul de arie protejată (inclusive pentru speciile aflate sub protecţie internațională) și care, de asemenea, a dus la apariţia speciilor de plante și animale invazive nedorite. Sa rezultat, speciile native de salcie s-au extins rapid spre interiorul lacului, iar câteva specii alogene invazive au început să afecteze semnificativ ecosistemele și biota autohtonă. Biodiversitatea și peisajul natural a înregistrat pierderi semnificative (inclusiv populaţiile de pești), iar de rând cu avansarea speciilor alogene s-au agravat și condițiile socio-economice ale comunităților locale, care tradițional profită de serviciile ecosistemice prestate de aceste zone umede.
Activitățile indicative identificate în cadrul consultărilor cu părțile interesate și experții din cele două autorități de stat (Agenția Apele Moldovei și Rezervația Naturală Prutul de Jos, care este în subordinea Agenției Modlsilva) care sunt considerate pentru implementare includ următoarele:
1. Reducerea fluxului de sedimente în gârla artificială Manolescu prin utilizarea soluțiilor ecologice, precum arbori căzuți sau doborâţi, pentru a captura sedimentele;
2. Reabilitarea ecologică a gârlei naturale Popovka pentru îmbunătățirea conexiunii dintre lacul Beleu și râul Prut;
3. Managementul durabil al vegetației invazive / agresive, permițând localnicilor să le recolteze pentru utilizarea în calitate de sursă bioenergetică;
4. Reîmpădurirea unor terenuri și maluri degradate pentru stabilizarea ravenelor erodate și prevenirea / reducerea scurgerilor de apă în lac;
5. Modificarea drumului de acces pentru a reduce fluxul de materie organică în Beleu.
2. CMMS obiective și metodologie
Pregătirea CMMS a fost necesară în conformarea cu SIPP WWF pentru identificarea și gestionarea riscurilor de mediu şi sociale, a impactului proiectului pilot demonstrativ „Reducerea proceselor de înnămolire din lacul Beleu”, care va fi realizat ca parte a proiectului GEF DYNA. CMMS își propune să contureze principiile, procedurile și măsurile de atenuare în abordarea impactului asupra mediului și social asociate proiectului, în conformitate cu legile și reglementările Republicii Moldova (RM) și cu SIPP.
Întrucât activitățile exacte care urmează a fi puse în aplicare ca parte a proiectului pilot vor fi determinate doar în faza de implementare, impactul social și de mediu în această etapă asupra zonei respective este incert. Astfel, elaborarea Planurilor de management de mediu și social (PMMS) pentru zona respectivă nu este în prezent posibilă, iar un PMMS este necesar pentru a stabili proceduri de abordare a potențialelor efecte sociale și de mediu negative care pot apărea în timpul activităților proiectului. PMMS specifice zonei vor fi dezvoltate în conformitate cu îndrumările oferite de acest CMMS în faza de implementare a proiectului.
În general, impactul negativ anticipat asupra mediului și social al activităților proiectului este pozitiv, iar efectele adverse sunt temporare, specifice zonei, reversibile și pot fi ușor atenuate. Astfel, conform Memorandumului privind categorizarea salvgardării de mediu și sociale din cadrul WWF, proiectul DYNA este clasificat ca proiect de „Categoria B”.
CMMS a fost pregătit în baza: (a) documentației tehnice furnizate de WWF CEE; (b) materialelor detalizate ale SIPP WWF și a legilor, reglementărilor și politicilor de evaluare a impactului de mediul și social ale RM; (c) atelierului de implicare a părților interesate care a fost realizat de WWF în iulie 2018 la Valeni, Moldova; și (d) întâlnirilor și discuțiilor cu părțile interesate întreprinse ca parte a unei misiuni de salvgardare pentru proiectul DYNA în ianuarie 2019.
3. Politica de mediu și socială, regulamente și linii directoare
Proiectul este supus legilor și reglementărilor din RM și ale SIPP WWF. În scopul implementării proiectului, principiile și procedurile SIPP prevalează în toate cazurile de discrepanță.
Legile RM pertinente pentru proiect cuprind protecția mediului (e.g., Legea nr. 1515 privind protecția mediului (1993), Legea nr. 851 privind expertiza ecologică și evaluarea impactului asupra mediului (1996), Legea nr. 86 privind evaluarea impactului asupra mediului (2014), Legea nr. 1422 privind protecția aerului (1997), Legea nr. 1236 privind regimul produselor și substanțelor nocive (1997); managementul resurselor de apă, pădure și protecția ariilor naturale (Codul silvic nr. 887 (1996), Legea nr. 1102 privind resursele naturale (1997), Legea nr. 1538 privind fondul ariilor naturale protejate de stat (1998), Legea nr. 1041 pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate (2000)); gestionarea terenurilor (Codul funciar nr. 828 (1991)).
Politicile de salvgardare ale WWF relevante pentru acest proiect sunt următoarele: Politica de gestionare a riscurilor de mediu și sociale; Politica privind protecția habitatelor naturale; Politica privind relocarea involuntară; Politica privind responsabilitatea și sistemul reclamațiilor; precum și standarde generale privind sănătatea și securitatea muncii și eficiența energetică.
În general, legile, politicile și liniile directoare ale RM sunt în conformitate cu cerințele WWF privind protecția socială de mediu. Totuși, există câteva diferențe între cele două sisteme, după cum este menţionat mai jos. În toate cazurile de conflict sau necorespundere din cadrul proiectului DYNA, cerinţele WWF vor prevala legilor și reglementărilor din Moldova.
În ceea ce privește impactul asupra mediului, nu există contradicții directe între legile și reglementările RM și SIPP WWF, dar cerințele acestora din urmă sunt mai extinse. De exemplu, SIPP WWF necesită o analiză amănunțită de mediu și socială a impactului activităților specifice ale proiectului asupra mediului și asupra comunităților locale înainte ca activitatea să fie aprobată în mod oficial și să se deconteze fondurile. Aceste cerințe sunt în afara procesului de evaluare ecologică prevăzut de legislația RM. Toate activitățile proiectului ar trebui să respecte pe deplin atât normele tehnice ale RM privind evaluarea impactului asupra mediului, cât și procedurile și măsurile de atenuare prescrise în acest CMMS. În cazul în care cerințele SIPP WWF sunt mai extinse, mai stricte sau mai detaliate decât legislația și politicile RM, primele vor fi aplicate aupra tuturor activităților proiectului.
În ceea ce privește impactul social, discrepanțele esenţiale dintre legile și reglementările RM și SIPP WWF se referă la statutul deținătorilor fără titlu și la utilizarea neformală a terenurilor și la angajamentul față de procesele decizionale participative. În primul rând, potrivit SIPP WWF, toți utilizatorii de terenuri și resurse naturale (inclusiv persoanele care nu au un titlu legal de proprietate legală sau drepturi de utilizare) sunt eligibili pentru o formă de asistență sau compensare dacă proiectul le afectează mijloacele de trai. Legile RM recunosc doar eligibilitatea proprietarilor de terenuri sau a utilizatorilor formali de a primi compensații în astfel de cazuri. În al doilea rând, SIPP WWF necesită consultări comunitare extinse în cadrul realizării diverselor documente de garanţie și în timpul activităților proiectului. Legea RM privind „mecanismele de consultare publică cu societatea civilă în procesele de luare a deciziilor” (Nr. 265-276, 09.08.2016) include cerințe pentru consultări cu organizațiile societății civile, dar nu acoperă neapărat toate persoanele afectate de proiect.
4. Cadrul Instituțional
Activitățile pilot din Beleu vor necesita coordonarea între mai multe entități guvernamentale. Aranjamentele de implementare instituțională sunt prevăzute în modul următor.
Ø ICPDR: va fi responsabil pentru executarea generală a proiectului și va prezida PSC, pentru transmiterea tuturor rapoartelor către Agenția GEF (tehnic și financiar), precum și pentru angajarea și supravegherea managerului de proiect.
Ø WWF CEE va fi responsabil de coordonarea și supravegherea tuturor activităților pilot.
Ø Agenția Apele Moldovei va fi responsabilă pentru implementarea tuturor activităților legate de gestionarea resurselor de apă:
o Reducerea fluxului de sedimente prin gârla artificială Manolescu;
o Reabilitarea ecologică a gârlei naturale Popovka pentru îmbunătățirea conexiunii dintre lacul Beleu și râul Prut;
Ø Agenția „Moldsilva” (prin intermediul rezervației naturale “Prutul de Jos” și întreprinderea silvică de stat „Silva-Sud”) va fi responsabilă de activitățile de împădurire:
o Reîmpădurirea unor terenuri degradate și stabilizarea ravenelor erodate pentru a preveni/reduce scurgerea de apă de în lac
o Management durabil al vegetației invazive/agresive.
Ø Autoritățile satului Slobozia Mare și Valeni vor supraveghea toate activitățile care vor fi întreprinse pe terenurile comunitare din jurisdicția lor și vor asigura lucrări civile legate de reabilitarea drumului de acces la lac.
Ø Antreprenorii privați vor fi responsabili pentru implementarea lucrărilor de reabilitare a drumurilor, sub supravegherea autorităților publice locale și WWF CEE.
Vor mai fi și alți parteneri instituționali, după cum urmează:
Ø Activitățile de împădurire vor fi coordonate cu Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS Chișinău) și Inspectoratul Ecologic de Stat.
Ø Serviciul Hydrometeorologic de Stat poate fi angajat pentru măsurări de apă și analize de teren.
Ø Universitatea de Stat din Moldova pentru lucrări de teren și cercetare.
5. Impactul anticipat social și de mediu, măsurile de atenuare
Activitățile pilot potenţiale, impactul potențial advers și măsurile recomandate de atenuare sunt prezentate mai jos.
i. Reducerea velocităţii apei din gârla Manolescu (canalul nordic al râului Prut). Deoarece sursa principală de sedimentare este canalul artificial (de fapt, un canal natural, extins și adâncit, creat de om), această activitate include înclinarea arborilor pentru a forma o barieră natural și a reduce viteza apei, respectiv sedimentele ce ajung în zona umedă care, de fapt, reprezintă un filtru natural. Arborii nu vor fi tăiați complet, ci doar dezgropaţi parțial. Reducerea sedimentării va fi completată de o altă activitate axată pe gestionare a salcişului, care va reduce caracterul agresiv/invaziv al salcie în aval de-a lungul lacului.
Ø Nu se așteaptă nici un impact negativ asupra mediului sau social.
ii. Împădurirea. Plantarea de arbori sau arbuşti și altă vegetație „integrată” în benzi pe terenurile comunitare și deținute de stat (Moldsilva) pentru a stabiliza ravenele erodate și a preveni/reduce din fluxul de apă ce se scurge în lac
Ø Impacturile adverse potențiale pot provoca temporar restricții de acces la pășunat. În prezent nu se păîșunează, cu excepția unor cazuri rare, întrucât aceste zone nu sunt ușor accesibile și pășunatul are loc în alte locuri. Vor fi luate măsuri pentru a asigura alte zone alternative de pășunare pentru comunitate înainte de efectuarea activităților. Administrația publică locală a satului Slobozia Mare va avea grijă de acest lucru și va oferi alternative în alte zone comunitare.
Ø Pentru a preveni eroziunea, împădurirea poate considera și terenuri private, care se va face numai cu consimțământului scris al proprietarilor. Împăduririle vor avea loc în special pe terenurile Moldsilva și APL, iar împădurirea terenurilor private poate fi considerată numai la cererea proprietarilor.
iii. Gârla Popovka. Acesta este un canal natural, în prezent blocat de vegetația invazivă/agresivă, deșeuri organice (sau alte), arbori și crengi, astfel curățarea acestora ar permite o conexiune mai bună a râurilor și scurgerea apei în Dunăre.
Ø Nu se așteaptă niciun impact negativ social sau asupra mediului
iv. Gestionarea durabilă a vegetației invazive/agresive, permițând localnicilor de a le recolta şi utiliza în calitate de sursă bioenergetică. Acest lucru trebuie de realizat în cooperare cu Rezervația Naturală Prutul de jos și cele două administrații publice locale (satele Slobozia Mare și Valeni), şi respectiv în baza necesităţilor populației locale de a se aproviziona cu combustibil lemnos și biomasă/furaje. Acest lucru va necesita anumite aranjamente și plan de acțiuni, care ar trebui reglementate de administrațiile menționate în conformitate cu cadrul legal-normativ existent.
Ø Nu se așteaptă niciun impact negativ social sau asupra mediului
v. Reabilitarea drumului rural. În prezent, drumul reprezintă calea de acces principală către lac. Aceasta include construirea unor structuri mici de control al eroziunii de-a lungul drumului pentru a opri sedimentarea spre carosabil. Un studiu de fezabilitate planificat pentru primul an de proiect va determina proiectarea optimă pentru reabilitarea drumului, care ar reduce fluxul de materie organică în lacul Beleu.
Ø Accesul la lac va fi temporar restricționat în timpul lucrărilor de reabilitare și poate cauza un impact negativ nesemnificativ. Vezi Tabelul 2 de mai jos pentru informaţii detaliate despre situaţii potențiale și măsuri de atenuare.
În acest CMMS sunt prezentate impacturile adverse potențiale și măsurile generale de atenuare, iar planul de gestionare a mediului (PMG) va trebui să fie elaborat după alegerea locului de implementare a proiectului pilot. PGM se va baza pe condițiile specifice ale șantierului și va reflecta pericolele care ar putea rezulta din metoda de construcție selectată. Acesta va include măsuri de atenuare specifice zonei date și cerințe către monitorizare întreprinse de către organizaţiile executoare a fiecărei activități pilot (WWF CEE, Rezervația Naturală “Prutul de Jos”, Apele Moldovei și autoritățile publice locale relevante). Măsurile de atenuare a PGM includ acțiuni de reducere a pericolelor, care ar putea afecta sănătatea și siguranța lucrătorilor, constructorilor și a localnicilor; măsuri legate de poluare a solului și a apei cu petrol și combustibil, zgomot, calitatea aerului (praf), excavarea materialelor și eliminarea surplusului de sol / pământ și alte materiale; etc.
Impacturile adverse potențiale și măsurile de atenuare recomandate sunt prezentate în paginile 8-10 de mai jos din Rezumatul executiv.
WWF CEE, care va fi responsabil de coordonarea și supravegherea tuturor activităților pilot, va trebui să numească o persoană pentru supravegherea cerințelor de salvgardare. Bugetul necesar va trebui alocat în corspundere.
6. Proceduri pentru identificarea și gestionarea impactului social și de mediu
Următoarele activități nu vor fi finanțate de proiectul DYNA: (1) Activități care implică procurarea sau utilizarea pesticidelor clasificate ca IA, IB sau II de către Organizația Mondială a Sănătății; (2) Activități care necesită achiziție de terenuri private; (3) Activități care necesită mutarea fizică a persoanelor din case sau entități juridice, indiferent de forma de proprietate; (4) Activități de excavare și minerit; și (5) Activități de exploatări forestiere comerciale.
Înainte de inițierea activităților proiectului, oraginzaţia de implementare (Apele Moldovei, Moldsilva, autoritățile publice locale din Slobozia Mare și/sau Văleni sau contractorii angajați) trebuie să completeze informații detaliate despre genul activității și specificul locaţiei acesteia în chestionarul de screening al impactului asupra mediului și social (anexa II). Prima parte a acestui formular cuprinde informații de bază privind activitatea; Partea a 2-a este bazată pe SIPP WWF, legile și reglementările de domeniu aplicabile în RM. Organizaţia de implementare trebuie să răspundă la întrebările specifice din partea a 3-a a formularului, să prezinte concluzii generale cu privire la impactul principal asupra mediului și social al activității propuse, să contureze permisele sau autorizările necesare, precum și să specifice dacă sunt necesare alte evaluări sau documente de salvgardare (de ex. ESMP).
Problemele luate în considerare ca parte a acestui screening de mediu și social includ următoarele: (1) Necesitatea achiziției de terenuri; (2) Impactul asupra mediului (de exemplu, praf, zgomot, fum, vibrații la sol, poluare, inundații etc.) și pierderea sau deteriorarea habitatului natural; (3) Impacturi sociale: identificarea grupurilor vulnerabile, impactul asupra resurselor comunitare, asupra mijloacelor de trai și al oportunităților socio-economice, restricții de acces la resursele naturale, conflicte de utilizare a terenurilor, etc.; și (4) probleme de sănătate și siguranță (atât pentru lucrători, cât și pentru comunitățile locale).
Formatul de screening trebuie să fie acceptat de către organizaţia de implementare și revizuit de WWF CEE. Dacă sunt necesare documente adiționale de evaluare sau garanții suplimentare, acestea trebuie efectuate de către organizaţia de implementare.
WWF va examina formularele și autorizările de mediu şi va stabilI condiții suplimentare care ar trebui îndeplinite pentru a obține o autorizare de mediu.
7. Ghid pentru elaborarea CMMS
În cazul în care procesul de screening de mediu și social identifică impact negativ asupra mediului sau social ca urmare a activităților proiectului, organizaţiile de implementare trebui să elaboreze un PMMS specific ariei și activităților. PMMS trebuie să fie pregătit înainte de inițierea activității proiectului și să urmeze strict îndrumările prezentate în acest PMMS.
8. Monitorizarea
Monitorizarea la nivel de proiect. Responsabilitatea generală privind implementarea PMMS și pentru monitorizarea respectării activităților de protecţie a mediului din cadrul proiectului revine WWF CEE, care va supraveghea punerea în aplicare a tuturor activităților de teren și va asigura corespunderea acestora cu PMMS. Va efectua verificări de mediu și sociale, va pregăti PMMS și orice altă documentație necesară. De asemenea, acesta monitorizează mecanismul de soluționare a contestațiilor (MSC) și va evalua eficacitatea acestuia (adică, în ce măsură soluționările sunt rezolvate într-o manieră rapidă și satisfăcătoare).
Monitorizarea în teren: Mecanismele instituționale pentru implementarea activităților pilot vor fi împărțite între ICPDR, WWF CEE, Rezervația Naturală Prutul de Jos, Apele Moldovei și APL ale satelor Slobozia Mare și Văleni (așa cum este prezentat în capitolul 5). WWF CEE trebuie să monitorizeze minuţios toate activitățile pe teren și să asigure corespunderea în totalitate cu PMMS și cu termenii și condițiile incluse în autorizările de mediu emise de autoritățile naționale. Organizaţiile de implementare corespunzătoare vor fi pe deplin responsabile de conformitatea tuturor contractorilor externi și furnizorilor de servicii cu cerințele de garanție prezentate în CMMS și PMMS (după caz). După începerea lucrărilor de construcție, organizaţiile de implementare respective vor prezenta WWF CEE rapoarte lunare de monitorizare.
WWF CEE poate efectua vizite de monitorizare ad-hoc în teren pentru a monitoriza respectarea autorizației de mediu și cu alte dispoziții de protecție prezentate în CMMS, PMMS și/sau în legislația RM, după caz. Ca parte a acestei monitorizări, WWF poate emite recomandări sau poate impune penalități contractanților, după caz.
9. Redresarea reclamaţiilor
Proiectul pilot Beleu poate avea impact asupra comunităților și a persoanelor care au reședința în vecinătatea ariei proiectului. Va fi nevoie de un mecanism eficient și efectiv de remediere a reclamaţiilor (MRR) care recepţionează și răspunde la întrebările, sugestiile, îngrijorările și reclamațiile părților interesate. MRR constitue parte integră a proiectului pilot, el ajută WWF și comunitățile Slobozia Mare și Valeni să identifice și să soluționeze nevoile comunităților locale.
MRR va fi administrat de WWF CEE în coordonare cu autoritatea locală din Slobozia Mare. WWF va fi responsabil de funcționarea MRR, iar autoritățile locale ale satelor Slobozia Mare și Valeni vor numi persoane responsabile de colectarea și prelucrarea reclamaţiilor cu privire la activitățile proiectului pilot. MRR va funcționa conform liniilor directoare prezentate în PMMS.
10. Dezvăluirea și implicarea părților interesate
Comunitățile afectate și părțile interesate relevante vor fi informate despre cerințele și angajamentele CMMS. Documentul CMMS va fi disponibil pe pginile web ale WWF, Apele Moldovei, Moldsilva, satele Slobozia Mare și Valeni, precum și WWF SUA. Copii în format hârtie vor fi plasate în locații publice corespunzătoare din Slobozia Mare și Văleni. Autoritățile locale din Slobozia Mare și Valeni vor fi responsabile să sensibilizeze comunitatea cu privire la cerințele CMMS și, de asemenea, se vor asigura că toți antreprenorii externi și furnizorii de servicii sunt pe deplin familiarizați și respectă CMMS și alte documente de salvgardare.
La realizarea activităților de construcție, PMMS-uri pentru activități specifice trebuie pregătite și consultate cu comunitățile afectate, prezentate tuturor părților interesate până la finalizarea elaborării conceptului de proiect. Proiectul PMMS trebuie revizuit și aprobat de WWF CEE.
Cheltuielile de implementare a CMMS, inclusiv costurile de compensației pentru persoanele afectate de proiect, vor fi acoperite integral din bugetul proeictului DYNA Beleu pilot.
WWF CEE, care va fi responsabil de coordonarea și supravegherea tuturor activităților pilot, va trebui să numească o persoană pentru supravegherea cerințelor de salvgardare. Bugetul necesar corespunzător va alocat
|
Impact advers potențial
|
Măsuri de atenuare
|
Autoritatea responsabilă
|
|
Impactul asupra mediului
|
|
Deteriorarea florei și faunei în timpul activităților pilot privind refacerea fluxurilor de sedimente, gestionarea vegetației invazive etc.
Ø Activitățile pilot ar putea provoca perturbări temporare ale biodiversității peștilor și ale altor specii sălbatice.
|
Un element important pentru succesul proiectului este că toate lucrările de teren trebuie să evite conflictele cu fauna autohtonă (în special în perioadele de reproducere și/sau migrație), și să se desfășoare în perioadele lunilor septembrie - noiembrie (în funcție de condiţiile meteo, ploaie/inundații) când nivelul apei este scăzut.
Nu este permisă nicio intervenție care să implice utilizarea tehnicii grele în zona strict protejată.
Este necesară elaborarea unui plan de acțiuni detaliat pentru a ține cont de aceste restricţii.
|
Apele Moldovei; WWF
|
|
Poluarea solului și eliminarea deșeurilor în timpul lucrărilor de reabilitare a drumului
Ø Contaminarea solului înconjurător cu emisii de gaze sau praf de la unităţile de transport/mașini de construcție.
Ø Contaminarea cauzată de activități de construcții temporare, cum ar fi eliminarea deșeurilor.
|
Ø Asigurarea protecției pantei prin compactarea solului, anrocamente pe secțiunile critice sau stabilizarea vegetativă
Ø Desemnarea unei zone de depozitare a deşeurilor, cu stratul superior de sol deoparte pentru o utilizare ulterioară și permiterea reutilizării maxime a deşeurilor
Ø Deșeurile de construcții vor fi colectate și eliminate în mod corespunzător de către colectorii autorizați
|
Autorităţile locale din Slobozia Mare şi/sau Valeni; Contractori
|
|
Poluarea aerului în timpul reabilitării drumului
Ø Lucrările de construcție pot provoca mărirea concentraţiilor de substanțe poluante, în principal praf și gaze de eșapament din vehicule (mașini angajate în executarea lucrărilor).
Ø Particule suspendate (praf) care se vor ridica de pe drumurile de acces pentru transportul tehnicii sau deplasarea camioanelor.
|
Ø Antreprenorul să prezinte dovada conformității cu standardele de emisii
Ø Zonele de surse de praf pentru a minimiza disconfortul locuitorilor din apropiere
Ø Controlul vitezei vehiculului pentru a reduce cantitatea de praf pe drum
Ø Păstrarea mediul înconjurător (trotuare, drumuri) fără deşeuri pentru a reduce la minim praful
|
Autorităţile locale din Slobozia Mare şi/sau Valeni; Contractori
|
|
Nivelurile de zgomot
Ø Prezența umană și executarea lucrărilor pe şantier, deplasarea vehiculelor și mecanizarea construcției.
|
Ø Programul deplasării echipamentelor în timpul orelor de vârf ale traficului pe pracursul zilei
Ø Evitarea activităților de construcție pe timp de noapte și respectarea legilor locale privind orele de construcție
|
Autorităţile locale din Slobozia Mare şi/sau Valeni; Contractori
|
|
Riscuri pentru sănătate și siguranță
Ø Constructorii, precum și populația locală, pot fi expuși riscurilor de sănătate și siguranță în timpul lucrărilor de construcție a drumului
|
Ø Informarea societăţii despre lucrări prin intermediul mass-media și/sau pe site-uri accesibile publicului (inclusiv aria lucrărilor).
Ø Agrea în mod oficial cu Antreprenorul, că toate lucrările vor fi efectuate într-un mod sigur și disciplinat, pentru a reduce impactul asupra populaţiei și mediului înconjurător.
Ø Agrea cu Antreprenorul ca cerințele de securitate și sănătate ale lucrătorilor să corespundă bunelor practici internaționale (întotdeauna căşti de protecţie, după necesităţi măști și ochelari de protecţie, hamuri și încălţăminte de siguranță).
Ø Asigurarea informațională corespunzătoare a șantierului va informa lucrătorii despre regulile și reglementările cheie care trebuie urmate și numerele de contact de urgență.
Ø Asigurarea serviciilor medicale și consumabile la fața locului pentru urgență, prin acorduri instituționale și administrative cu unitatea medicală locală.
Ø Asigurarea cu instalații portabile de apă și sanitare pentru lucrătorii în şantier.
|
Autorităţile locale din Slobozia Mare şi/sau Valeni; Contractori
|
|
Impactul social
|
|
Impactul asupra localităților, populației și mijloacelor de trai în timpul activităților de împădurire
Ø Restricția accesului la zonele de pășunat în timpul activităților de împădurire
Ø Efectuarea împăduririi pe terenuri private
|
Ø Asigurarea informării la timp a societăţii cu privire la lucrările planificate.
Ø De asigurat că sunt disponibile zone alternative de pășunat.
Ø Efectuarea împăduririi pe terenuri private numai dacă proprietarii de terenuri și-au exprimat interesul pentru o astfel de intervenție și au acordat consimțământul scris.
|
Autorităţile locale din Slobozia Mare şi/sau Valeni; Moldsilva
|
|
Restricţionarea accesului la lac în timpul lucrărilor de reabilitare a drumului
|
Ø Asigurarea informării la timp a societăţii cu privire la lucrările planificate.
Ø În măsura posibilităţii, oferirea unui acces alternativ (temporar) la lac.
Ø Minimizarea perturbării populației locale prin lucrări de construcție urmând recomandările de mai sus.
|
Autorităţile locale din Slobozia Mare şi/sau Valeni; Contractori
|
|
|
|
|
