Rîul Salcia Mare
16.05.2011      

Rîul începe la 1 km spre sud de s. Baimaclia. Debuşează în r. Ialpug de pe malul drept, la 13 km de la gură, la 0,5 km spre sud-est de s. Ciumai. Afluenţii principali sunt: r. Salcia Mică (de pe malul stîng, la 16 km de la gură, lungimea 37 km), r. Salcia (de pe malul stîng, la 4 km de la gură, lungimea 29 km). Rîul mai primeşte 41 de afluenţi sub 10 km lungime, cu o lungime totală de 156 km.

Lungimea rîului este de 45 km, panta 3,8‰, coeficientul de sinuozitate - 1,12.

Suprafaţa bazinului de recepţie - 590 km2, înălţimea medie - 150 m, panta medie - 73‰, lungimea - 46 km, lăţimea medie - 13 km, densitatea reţelei hidrografice - 0,45 km/km2, coeficientul de asimetrie - 1,03, coeficientul de dezvoltare a cumpenei de apă - 1,48. Suprafaţa ocupată de lacurile de acumulare este mai mică de 1%, de terenurile arabile - 70%, de pădure - 16%.

Bazinul are o formă incorectă, alungit de la nord spre sud-est, lărgit în partea centrală, asimetric, mai dezvoltat în partea stîngă. Este situat în partea nordică a stepei Bugeacului, partea superioară - pe dealurile Baimacliei, caracterizîndu-se prin multe vîlcele şi ravene. Suprafaţa este valorificată, fiind plantată cu vii şi livezi. Este constituit din roci sedimentare de vîrstă neogenă. Solurile sunt sure de pădure şi cernoziomuri levigate.

Valea este în formă de V latin, care treptat se lărgeşte de la 1,5 km la izvor pînă la 4,5 km la gura de vărsare. Versanţii au înălţimea de 50-150 m, sunt concavi, abrupţi, pînă la s. Moscovei slab dezmembraţi, în aval mai tare dezmembraţi: versantul drept este foarte abrupt şi supus alunecărilor de teren.

Lunca este bilaterală, cu lăţimea de la 30 m (la izvor) pînă la 600 m (la confluenţa cu r. Salcia), dar predomină 100-200 m. În mare parte este arată, lîngă localităţi cu desişuri de salcie şi răchită. Lunca este constituită din argile nisipoase, la 2 km spre nord de s. Trifeşti - nisipo-argiloase.

Albia rîului este canalizată şi îndiguită, cu o lăţime de 6-12 m. Adîncimile nu depăşesc 0,3 m, viteza cursului de apă este mică (0,1-0,2 m/s). Patul albiei este neted, nisipos şi mîlos. Malurile sunt abrupte, cu înălţimea de 1,5-2,5 m, la s. Huluboaia - 3,0-3,3 m. Lîngă localităţi sunt multe desişuri de arbuşti.

Regimul rîului se studiază la s. Musaitu din ianuarie 1977 şi pînă în prezent. Materialele observaţiilor  sunt publicate în ediţiile respective ale CSA.

Creşterile de nivel primăvara încep în mediu în prima decadă a lunii februarie. Evoluează intensiv, atingînd 2-3 m peste NAS. Scăderea durează 8-12 zile. Durata apelor mari de primăvară constituie în medie 30 zile, maximă - 48 zile (1948) , minimă din cele observate - 9 zile (1933).

Dintre maximuri, cel mai mare s-a fixat la s. Musaitu în 1980 cu valoarea de 4,8 m3/s, iar cel mai mic - 0,68 m3/s în 1983.

Viiturile pluviale se evidenţiază prin creşteri şi scăderi rapide. Creşterea ajunge pînă la 3 m peste NAS. Debitul maxim al viiturii pluviale de 27,7 m3/s s-a observat în 1985.

Iarna, din cauza moinelor frecvente şi a căderii concomitente a precipitaţiilor, nivelul este instabil. Creşterile de nivel sunt mici - pînă la 0,5 m peste NAS.

Rîul îngheaţă în prima decadă a lunii decembrie. Podul de gheaţă, anticipat de gheaţa la mal, este instabil, durată medie de 37 zile, maximă - 90 zile (1992-1993), minimă - lipsa totală (1976-1977).

Rîul se eliberează de gheaţă în a doua jumătate a lunii februarie.

Valoarea mede multianuală a scurgerii de apă la s. Musaitu este de 0,36 m3/s sau 11,4 mln. m3. Scurgerea anuală variază în intervalul de la 0,032 m3/s (1,01 mln. m3) în 1994, pînă la 0,68 m3/s (21,4 mln. m3) în 1981.

Debitul minim de 30 zile în perioada cu albia deschisă a rîului are următoarele valori: medie - 0,11 m3/s, maximă - 0,32 m3/s (în 1989), minimă - lipsa scurgerii (1978). Minimul diurn este egal în medie cu 0,068 m3/s, maxim - 0,21 m3/s (în 1989). În anul 1978 scurgerea, ca proces, în genere nu s-a observat.

Debitul mediu anual pe perioada a 30 de ani de observaţii a aluviunilor în suspensie este de 0,15 kg/s, maxim - 0,44 kg/s (în 1987), minim - 0,001 kg/s (în 1995). Turbiditatea apei oscilează între 25 şi 1300 g/m3. Turbiditatea maximă (instantanee) a apei atinge 19000 g/m3.

În bazinul rîului este construit un lac de acumulare cu un volum de 1,3 mln. m3.

Apa rîului se foloseşte la irigaţie, în piscicultură, recreare.

 

 
  Mărimea textului în document
Close
Plasează articolul în:   google Delicious Digg Yahoo Facebook Twitter Netvibes linkedin
 
 
Noutăţi      Legislaţie      Activitate      Hărţi      Informaţii utile      REVISTA APELOR      Sistemul Geografic Informațional în domeniul Apelor      Achiziții publice
Tel. (+373) 022- 280-700
(+373) 022-280-965
  Fax. (+ 373) 022-280-822   Adresa: str. Gheorghe Tudor, 5, etj. 5, MD-2028, Chişinău, Republica Moldova
actualizat la: 10.12.2018
Prima Prima      Contact Contact      Harta Harta vizitatori: 770307        Creat de BRAND.MD      sus sus